In deghe dies in s’Ìsula belle su 60% de malàidos noos in ispidale corfidos dae su virus

A dolu mannu in Sardigna, in su giru de pagu prus de una chida si registrat una crèschida de is ricòveros pro more de su Covid-19.

Difatis in una deghina de dies s’est registradu casi prus de su 60% de is persones intradas a ispidale. Difatis in is repartos normales si registrat prus de 56% de letos ocupados, mentras in is terapias intensivas is malàidos sunt addopiados.

Tocat a nàrrere chi pro fortuna sa mortalidade causada dae su coronavirus s’est abbassada ma sa crèschida esponentziale de is positivos noos est donende pensamentu meda, ca si si sighit gosi is ispidales sardos ant a andare a tribulia comente s’annu coladu.

S’ùnicu modu pro evitare chi is nosocòmios si prenent de malàidos est su de atzelerare sas vatzinatziones, chi a dolu mannu in s’Ìsula sunt andende tropu a pagu. Bastat a pensare chi is nùmeros de is suministratziones de su perìodu de Pasca ant sighidu a s’abbassare de prus.

Su chi est seguru, comente afirmant is espertos, at a tocare chircare de arribbare a vatzinare a su mancu mesu millione de persones a sa die. Custu pro chi a su mancu tra is primos de maju s’arribbet a belle sa metade de is italianos immunizados – vatzinados e curados -.

Su modellu de sighire est cussu de Israele, acanta sunt istados abertos tzentros pro sa vatzinatzione in totu su territòriu.

Su malu est chi sa gente non nde podet prus, mescamente medas imprendidores custrintos a lassare is serrandas ambasciadas, cun is agiudos chi arribbant a iscutas e non bastant.

In prus de totu est pretzisu a acorrare is zonas rujas in s’Ìsula, oramai semper prus a matzas bàrgias dae nord a sud cun 16 comunos oramai in cunfinamentu.

Is sìndigos faghent su chi podent, ma medas bias tocat a issos etotu a dèpere averguare is datos de is contàgios noos, sende chi in sa prataforma regionale non resurtant totus in manera contemporànea.

Custas chidas ant a èssere detzisivas pro s’istajone istadiale imbeniente, cun una crisi econòmica e sotziale chi corfit sa populatzione prus dèbile e pòbera.

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22”

A pustis dae unu traballu istragosu meda, est lòmpida in consìgiu regionale de Sardigna s’aprovatzione de sa riforma noa de is entes locales.

Is provìntzias ant a èssere ses: Aristanis, Campidanu de Mesu, Nord-Est, Nùgoro, Ogiastra e Sulcis Igresiente. In prus ddoe ant a èssere duas tzitades métropolitanas: Casteddu e Tàtari. Sa lege noa est passada gratziàs a trintabator votos a favore e sete contràrios.

Cun custa riforma sa provìntzia de Nùgoro nche perdet totu is biddas ogiastrinas chi ant a intrare a fàghere parte de sa Provìntzia de s’Ogiastra, e sa tzitade métropolitana de Casteddu s’at a ammanniare dae deghessete a setantunu comunos.

Cuntentu pro custa lege noa s’assessore de is Entes Locales Quirico Sanna e sa Lega, sa fortza prus manna de sa magioràntzia ghiada dae su presidente Christian Solinas. Sa riforma est istada retzida cun favore fintzas dae medas cumponentes de sa minoria.

Segundu medas consigieris regionales custa lege at a donare boghe a is logos dae Sardigna de is fùrrios.

Ma ite nde narat sa gente? Pro immoe sunt istadas medas is chèscias contra sa riforma noa, solu in is ispàtzios sotziales, acanta paritzos ant fatu notare comente s’abolitzione de is provìntzias fiat istada detzisa cun su referendum.

Calicunu sìndigu s’est dimandadu cantu at a costare a is butzaca de is sardos sa torrada a is provìntzias, ma custu dd’amus a ischire de seguru s’annu chi benit.

Comente si siat, oramai sa lege noa est istada aprovada, duncas is provìntzias ant a tènnere trinta dies pro si unire in Uniones – finas a tres ebbia – pro gestire is servìtzios. In custa iscuta de tempus, is biddas ant a pòdere pedire de èssire o de intrare in àteras provìntizas, a pustis de sa delìbera, de su Consìgiu comunale o cun unu referendum populare.

A iscummissa chi in is meses benentes nd’amus a bìere de ogna ghetu a beru.

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22”