Imparare s’inglesu gioghende: interessante progetu in s’iscola de s’infàntzia de Elini
Su "Progetu Limba Inglesa" aviadu a su cumintzu de s'annu iscolàsticu at interessadu sos pipios dae sos 3 a sos 5 annos de s'iscola de s'infàntzia de Elini.
In sos Indicos Natzionales 2012 sunt presentes diversos riferimentos subra de s’importu de un’espositzione a prus limbas pro sos iscolanos. A esèmpiu s’aprendimentu de s’inglesu, permitit a s’iscolanu de isvilupare una cumpetèntzia pluriculturale e de achirire sos primos trastos ùtiles a esertzitare sa tzitadinàntzia ativa in su cuntestu acanta istat.
Su progetu ponet a pare s’Iscola de s’Infàntzia e sas insegnantes suas chi annòrios formant sas generatziones noas de su territòriu, sos dotzentes collaboradores e su Comunu de Elini chi giughent progetos innovativos pro projetare sos iscolanos cara a su benidore issoro. Totus paris tenent cuncordadu unu calendàriu de istùdiu e letziones.
“Su traballu — at naradu Paula Vara Moralejo, insegnante de limbas istràngias e tradutora — cunsentit a sos iscolanos de sighire e cumprèndere mègius sas formas linguìsticas noas, arrichire su lèssicu issoro, fintzas pro mesu de s’iscurtu de istòrieddas e cantzones in inglesu, de imparare a traessu de sas capatzidades gràfica e motòria e dundas de assotziare elementos a su lèssicu inglesu”.
Dae mese de Ladàmine a Maju sos pipios de sos 3 a sos 5 annos sunt impinnados in unu cursu chi sighit un’acostamentu lùdicu e istruturadu in modu de sighire s’isvilupu cognitivu de su pipiu e su mundu esperientziale suo. S’insegnamentu de sa limba inglesa est basadu subra su contu de istòrias e su giogu pro ammanniare s’aprendimentu in modu naturale. Cantzones, giogos a atzinnos e de grupu e traballos creativos sunt sos mètodos impreados pro imparare paràulas noas e afortire su lèssicu agigu iscobertu.
“Amus retzidu cun praghere e cuntentu sa proposta de s’amministratzione comunale- at agiuntu sa dotzente de inglesu- pro more chi ischimus chi sas limbas istràngias siant s’arrichimentu importante pro s’oferta formativa”.
“Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna — IMPRENTAS 2022-2023. LR 22/2018, art. 22”
© RIPRODUZIONE RISERVATA
Sa figu niedda de Chia, pronta bo bintrare in sas rebustas de sas iscolas
Bona meda, dae sas issidas antigas meda e dae sas propriedades chi si podent intendere, sa figu niedda de Chia, si candidat po divennere unu alliadu pretziosu meda de sa salude in sas rebustas iscolasticas e de sos ispidales, comente picchettu de mesu manzanu o cando si finit de bustare.
Sa figu niedda de Chia, pronta bo bintrare in sas rebustas de sas iscolas.
Bona meda, dae sas issidas antigas meda e dae sas propriedades chi si podent intendere, sa figu niedda de Chia, si candidat po divennere unu alliadu pretziosu meda de sa salude in sas rebustas iscolasticas e de sos ispidales, comente picchettu de mesu manzanu o cando si finit de bustare.
Sa proposta est bessida a pizu in su mentres de sa de 13 edissiones de sa Festa de sa Figu, chi ant fattu in Domus de Maria. Custu vruttu, reconnoschidu comente produttu PAT(produttu agroalimentare de su connottu) e marcadu De.Co.(arrenomini cumonale), est parte de un’elencu regionale de sa biodiversidade sarda.
Sa formas suas chi sunt medas, friscu, cando est possibile, siccadu,candidu, o comente decottu de fozzas, nde rendent possibile un’impittu divressu, revertindelu in d’unu manigu chi serbit po tottas sas edades. S’introdussione sua in sas rebustas pubbricas est unu passu importante po favoressere s’educatzione alimentare de sas ingendras zovanas, favoressere su cossumu chin connoschentzia e favoressere sa prevensione po mesu de sa cosa de mandigare. De prusu, dat unu contribbudu a su balorimentu de sa biodiversidade locale e a s’affortigu de sas fileras agroalimentares regionales.
S’addobiu est bistadu abbertu dae sa sindiga de Domus de Maria, Maria Concetta Spada, chi at evidentziadu s’importantzia de su balorimentu de sas eccellentzias agroalimentares po sa salude e po s’accolomia de sas comunidades locales. In su mentres de sos tribaglios, sunt bistadas mustradas sas paritzas propriedades de sa figu niedda de Chia: ricca de “polifenoli”,fribbas, sale minerale e cumpostos prebioticos, chi serbint po paritzas fases de sa vida, dae s’isviluppu a s’andantzia, fintzas a sa terza edade.
Favoressit sa salude de su figadu, de sos ossos e de s’istercu, e dat fintzas unu contribbudu po abbilanzare sa glicemia e mantenet sa funtzione de su cherbeddu. In pius, sa ficina, una madria produida dae sa figu, at mustradu in s’istudiu meigu un’attividade contra sos bugnos, in particulare contra su bugnu de sa titta e a sa budda.
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna — IMPRENTAS 2024-2025. LR 22/2018, art. 22
© RIPRODUZIONE RISERVATA
