Giovanni Brusca torrat lìberu. Est istadu unu de is autores de su mortòrgiu de Capaci
Una noa chi at triuladu s'opinione pùblica.
S’aberint is ghennas de su càrtzere pro Giovanni Brusca, lòmpidu a fine pena.
S’òmine chi at prèmidu su telecumandu a Capaci e fatu iscagiare in s’àtzidu su piticu Giuseppe Di Matteo est, cun totu is cautelas previstas pro unu personàgiu che a issu, una persone lìbera.
Custu ispresonamentu, comente si podet immaginare, at iscasiddadu medas crìsticas de s’opinione pùblica.
Is familiares de is vìtimas aiant giai naradu su chi nde pensat s’annu coladu, cando est essia a campu su problema de pònnere in libertade unu criminale che a Brusca, apanigiadu “iscannacristianos”.
Tocat a nàrrere chi a Brusca, sende unu collaboradore de giustìtzia, sunt istados aplicados os benefìtzios previstos pro is pentidos definidos “afidàbiles”.
In su càrculu de is cundennas a càrrigu de Brusca, in totale is annos de iscontare arribbaiant a 26 – fiat istadu arrestadu in su 1996 -.
Ma sa cundenna s’est incurtzada ancora pro sa “bona cunduta” a pustis de chi a Brusca fiant istados cuntzèdidos unas cantas dies prèmiu de libertade.
Immoe però s’aberit unu casu complicadu de gestione de sa libertade de su capu e de is familiares suos. Is servìtzios de vigilàntzia, ma fintzas de protetziones prevìdidos dae sa lege, ant a dèvere tènnere contu de is medas delitos e de is istragos chi Brusca etotu at cunfessadu.
No at ammìtidu petzi de àere coordinadu is preparativos de s’istrage acanta sunt mortos Giovanni Falcone, sa mugere Francesca Morvillo e tres òmines de s’iscorta. At cunfessadu numerosos delitos in sa zona de San Giuseppe Jato. Ma prus che totu at ammìtidu is responsabilidades suas in su rapimentu e in sa morte de Giuseppe Di Matteo, su fìgiu de trèighi annos de su collaboradore Santino Di Matteo.
S’ispresonamentu de Brusca torrat a abèrrere una ferta dolorosa pro s’Itàlia, mancari is rivelatziones suas ant permìtidu de aviare medas protzedimentos chi ant fatu craresa in sa gosi mutida “tratativa” intre Istadu e màfia. Ma mancari prevìdida dae sa lege pro is collaboradores de giustìtzia, vistos is delitos malos de s’ex capu e su passadu suo, est una noa chi nemos diat àere bòlidu mai intèndere.
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22”
© RIPRODUZIONE RISERVATA