Silvia Romano est torrada a Milanu
Sa cooperadora italiana secuestrada in Kènia in su 2018, e liberada pagas dies a oe, est torrada a Milanu. In s'ora non si firmat is chistiones pro su pagamentu de su riscatu.
In fines est arribbada a domo sua. Silvia Romano at barigadu su liminàrgiu de apartamentu de Milanu, in bia Casoretto, paris cun sa mama e cun sa sorre.
Sunt colados degheoto meses dae cando sa cooperadora lombarda est istada furada in Kènia. Pro prus de un’annu e mesu est istada presonera in Àfrica, cambiende diversos atacadòrgios.
Sa Procura de Roma chi indagat pro su rapimentu de Silvia Romano, at imbiadu una rogatòria a su guvernu de sa sòmalu pro pedire sa collaboratzione de is autoridades giuditziàrias locales.
Difatis sa giòvana, a pustis chi unu cumandu de oto persones nde l’aiat leada dae unu tzentru cummertziale keniota in su mese de onniasantu de su 2018, est abarrada presonera de su grupu terrorista islàmicu Al Shabaab in Somàlia.
Sa pisedda milanesa at cunfirmadu chi durante sa presonia s’est cunvertida a s’Islam e chi de immoe in susu s’at a mutire Aisha. Est craru chi sa pitzoca at bìvidu un’esperièntzia mala a beru, e pro custu ant a èssere is autoridades a istabilire si siat istada custrinta a si cunvèrtere o si l’apat fatu de idea sua.
Non mancadas is polèmicas pro su fatu chi pro la liberare est istadu pagadu unu riscatu.
Non sunt mancadas mancu is brigas tra is fortzas polìticas, cun crìticas pagu decorosas fatas dae esponentes de calicunu partidu polìticu.
Gasi comente dae unas cantas die, dae cando sa cooperadora milanesa est istada iscatividada, medas sunt istadas is cuntierras in printzipales retzes sotziales pro sa cunversione religiosa sua. Però non sunt mancadas nemmancu is manifestatziones de cuntentesa pro s’agabbu de sa presonia de sa voluntària italiana.
Sa liberatzione sua diat àere dèpidu unire totus is italianos, bida sa resèssida de s’operatzione delicada, ghiada dae su generale Luciano Carta de Golothene, chi at permìtidu a Silvia Romano de torrare sana e sarva in Itàlia.
A custu propòsitu est pretzisu pònnere a notu is faeddos de s’archipìscamu de Perugia Gualtiero Bassetti: “Totus, in custu momentu, dda intendimus comente chi siat fìgia nostra”. Su presidente de sa Cei, intervistadu dae su sitiadu Umbria24, at agiuntu faeddende semper de Silvia Romano,: “Est una fìgia nostra chi at passadu perìgulos mannos, ma chi at tentu ànimu e coràgiu meda”.
© RIPRODUZIONE RISERVATA