In fines est arribbada a domo sua. Silvia Romano at barigadu su liminàrgiu de apartamentu de Milanu, in bia Casoretto, paris cun sa mama e cun sa sorre.

Sunt colados degheoto meses dae cando sa cooperadora lombarda est istada furada in Kènia. Pro prus de un’annu e mesu est istada presonera in Àfrica, cambiende diversos atacadòrgios.

Sa Procura de Roma chi indagat pro su rapimentu de Silvia Romano, at imbiadu una rogatòria a su guvernu de sa sòmalu pro pedire sa collaboratzione de is autoridades giuditziàrias locales.

Difatis sa giòvana, a pustis chi unu cumandu de oto persones nde l’aiat leada dae unu tzentru cummertziale keniota in su mese de onniasantu de su 2018, est abarrada presonera de su grupu terrorista islàmicu Al Shabaab in Somàlia.

Sa pisedda milanesa at cunfirmadu chi durante sa presonia s’est cunvertida a s’Islam e chi de immoe in susu s’at a mutire Aisha. Est craru chi sa pitzoca at bìvidu un’esperièntzia mala a beru, e pro custu ant a èssere is autoridades a istabilire si siat istada custrinta a si cunvèrtere o si l’apat fatu de idea sua.

Non mancadas is polèmicas pro su fatu chi pro la liberare est istadu pagadu unu riscatu.

Non sunt mancadas mancu is brigas tra is fortzas polìticas, cun crìticas pagu decorosas fatas dae esponentes de calicunu partidu polìticu.

Gasi comente dae unas cantas die, dae cando sa cooperadora milanesa est istada iscatividada, medas sunt istadas is cuntierras in printzipales retzes sotziales pro sa cunversione religiosa sua. Però non sunt mancadas nemmancu is manifestatziones de cuntentesa pro s’agabbu de sa presonia de sa voluntària italiana.

Sa liberatzione sua diat àere dèpidu unire totus is italianos, bida sa resèssida de s’operatzione delicada, ghiada dae su generale Luciano Carta de Golothene, chi at permìtidu a Silvia Romano de torrare sana e sarva in Itàlia.

A custu propòsitu est pretzisu pònnere a notu is faeddos de s’archipìscamu de Perugia Gualtiero Bassetti: “Totus, in custu momentu, dda intendimus comente chi siat fìgia nostra”. Su presidente de sa Cei, intervistadu dae su sitiadu Umbria24, at agiuntu faeddende semper de Silvia Romano,: “Est una fìgia nostra chi at passadu perìgulos mannos, ma chi at tentu ànimu e coràgiu meda”.

At telefonadu su 113 sa fèmina chi eris sero, orròschida de is minetzas de morte e de is ofesas grae de su cumpàngiu cunvivente suo, fatas in presèntzia de sa fìgia issoro

Is Volantes de su Cummissariadu de Cuartu Sant’Aleni sunt lòmpida a sa lestra in sa domo. Comente sunt arribbados is politziotos ant agatadu sa fèmina iscunsertada, chi chircaiat de apaghiare sa fìgia pitica assustada.

Sa mama de sa pipia at contadu a is Agentes chi su cunvivente suo, giai dae su cumintzu de sa relatzione issoro, incumentzada in su 2012, at semper tentu in is cunfrontos suos unu ghetu violentu, cun vitupèrias e agressiones fìsica continas, ma issa no at mai fatu denùntzia pro ite timiat is minetzas de s’òmine.

Sa cunditzione de acorru in domo dèpida a custu perìodu de apretu sanitàriu at agravadu is cosas. Is violèntzias e is maltratamentos sunt aumentados fintzas dae in antis sa pitzinna issoro. Oe, a pustis de un’àtera minetza de mortas, sa fèmina at pedidu agiudu a sa Politzia.

Is politziotos ant arrestadu s’òmine, unu pluripregiudicadu de 40 annos de Biddaspitziosa, chi est istadu inserradu in sa Domo Tzircundariale de Uda, a disponimentu de s’Autoridade Giuditziària.

In custu perìodu de apretu sanitàriu sa Politzia de Istadu est donende cura meda a is situatziones in ue sa cunvivèntzia fortzada e longa diat pòdere influire in modu negativa in is cuntestos familiares prus problemàticos, agravende realidades giai delicadas e determinende episòdios de violèntzias e de maltratamentos.

In custos cuntestos diat pòdere èssere prus difìtzile pro sas vìtimas de violèntzia a avèrtere is Fortzas de Politzia o a mutire is tzentros anti-violèntzia petzi pro unu cunfortu chi potzat serbire a afrontare una crititzidade.

Pro custu, oe est ancora prus importante garantire sa disponibilidade màssima de sa Politzia de Istadu e unu sistema fàtzile e lestru pro pedire agiudu.

Ma gràtzias a s’ùrtimu agiornamentu de YouPol, s’App de sa Politzia de Istadu contra su bullismu, ispatzu e oe fintzas violèntzia domèstica, is vìtimas tenent unu trastu in prus pro pedire agiudu, sinnalende fintzas sa positzione issoro.

Cun s’aplicativu YouPol, fintzas chie est istadu testimòngiu diretu o indiretu de una violèntzia – pro esempru is bighinos de domo – podet denuntziare custos episòdios imbiende signalatziones in anonimadu puru, fintzas cun fotos e vìdeos.