Cantas bortas amus intesu ca non tocat a insinnare su sardu a is pitzinnos pro ite ddis notzet a imparare s’italianu? Naturalmente custa est un’idea isballiada, est unu pregiudìtziu chi est cuntestadu finas dae unu muntone de istùdios chi narant totu àtera cosa. Si in una famìlia su babbu allegat, pro esèmpiu s’italianu, e sa mamma faeddat su sardu, custu non causa peruna confusione in sa conca de is pitzinnos.  “Giai dae is primos meses de vida”, difatis, “is crios sunt capassos de gestire duas o peri prus limbas in su matessi tempus”, ddu narat Antonella Sorace, dotzente ordinària de linguìstica in s’Universidade de Edimburgu. Is chircas fatas dae sa linguista paduvana ant postu a notu chi is pitzinneddos bilìngue, o plurilìngue, durante sa fase de imparu faghent is matessi faddinas de is fedales issoro monolìngue e cando mesturant is allegas ddu fàghent pro pratitzidade o pro giogu. In prus, crèschere in un’ambiente bilìngue favoresset in is pitzinnos s’isvilupu de una mente prus isolta, prus pronta, prus ischida e prus capassa a fàghere cosas difìtziles, non solu a livellu verbale. Duncas, segundu sa professora Sorace, chi su 26 de onniasantu at a tènnere unu seminàriu subra de custu argumentu in sa Biblioteca Regionale de Casteddu, is pitzinnos bilìngue sunt prus dotados in cunfrontu a cussos chi chistionant una limba ebbia. In prus, gràtzias a àteros istùdios, s’est iscobertu chi is persones pesadas finas dae minores cun duas limbas sunt prus pagu sugetas  a tènnere maladias tìpicas de sa betzesa, comente  s’Alzheimer. Tando, custu est unu resone in prus pro  pesare is fìgios nostros in sardu, non costat nudda e ddos faghet crèschere prus abistos e prus sanos.

Nugoro tzelebrat Grassia Deledda: sa domo museu chi contat sa vida de s’iscrittora premiu Nobel.

In Nugoro, in su coro de sa Sardigna, bi est sa domo in sa cale est naschida Grassia Deledda, s’unica iscrittora italiana chi at binchidu su premiu Nobel po sa litteradura. Oe, sa domo est divennida unu museu, apparande a sos bisitadores s’opportunidade de si affundare in sa vida e in s’opera di una de sas friguras pius importantes de sa litteradura italiana de su Noighentos.

Sa Domo Museu Grassia Deledda custoit sos oggettos personales, documentos, fottograffias e documentos iscrittos a manu chi permittint de iscoperrere non solu s’iscrittora, ma fintzas sa femina, su cuntestu de sa famiglia e su ligamene fungudu cun sa terra sua. Passizzande intre sas istantzias, est possibile torrare a bivere s’atmosfera de su incumintzu de su Noighentos e alcansare s’ispiratzione chi at ghiadu medas de sas operas suas, dedicadas a sa vida de donzi die, a su connottu e a sas tribulias de sa Sardigna.

Su museu non si allindat a contare sa vida privada de sa Deledda: proponnet fintzas caminos a tema ligados a sos romanzos suos, a s’attividade litteraria sua e a su riconnoschimentu internatzionale de su Premiu Nobel, retzidu in su 1926. Intre apparadas a tempus, abbenimetos culturales e letturas pubbricas, sa Domo Museu si ponet comente logu de addobiu e devuccamentu capatze de accostare sas ingendras novas a sa connoschentzia de s’iscrittura e de s’istoria litteraria sarda.

Bisitare sa Domo Museu Grassia Deledda cheret narrere faghere uni biazu in su tempus e in sa cultura de s’isula, cumprendinde cantu sa Sardigna eppat influentzadu sas operas suas e comente s’iscrittora siat resessida a revertire istorias locales in contos universales, appretziados in tottu su mundu.Su Museu est oe no solu unu donu a sa memoria de GrassiaDeledda, ma puru unu puntu de relata po su turismu culturale e litterariu, chi dat balore a sa ricchesa istorica e artistica de sa tzittade de Nugoro.

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna — IMPRENTAS 2024-2025. LR 22/2018, art. 22