In su tempus de oe is ispàtzios sociales sunt diventados virales pro gióvanos e mannos, ma in is ùltimas chidas est sempres prus preocupante su fenómenu nomenadu: “disafiu estremu”.
Si tratat de marranias tontas chi no istant ne in chelu, ne in terra. Comente a si pònnere una sachitedda de plàstica in conca e a dd’acapiare cun s’isparatrapa.
Difatis in Itàlia, pagu tempus a oe, calcunu pitzinnu est mortu fàghendu custos giogos ponende mente a òmines e féminas chi traballant comente “influentzadores”.
Calcunu de custos sunt istados arrestados pro su reatu de intzitamentu a sa morte.
Unu de is ispàtzios sotziale prus impreados dae custus malaitos “influentzadores” est TikTok. Custa prataforma diventada populare meda nàschida in Tzina, est semper prus conchistende s’Italia, acanta est ingangulitzende gente de diferente edade.
Medas polìticos e personalidades de s’isport ant incumentzadu a tènnere unu profilu in custu ispàtziu sotziale pro ite ant èssere prus is ocasiones de èssere sìghidos.
Sa resèssida de TikTok dipendet dae fatu ca faghet a pònnere vìdeos curtzos de trinta segundos ebbia paris cun sa sa mùsica. In prus is meres de sa sienda sunt fàghende investimentos mannos pro isvilupare s’aplicatzione.
Custu ispàtziu sociale pòdet causare dipendèntzia, pro ite cullunat a chie ddu imprat a s’abbarrare a tot’ora faghende vìdeos.
Ma prima sa gente pensat ca serbiat solu pro fàghere cantare baddare e a istròchere is iscenas de unu film, immoe s’est cumpresu ca sa est unu mundu meda perigulosu pro is minores.
Seguru at a tocare chi is babbos e mamas siant prus atentos a controllare is fìgios cando impreant custa aplicatzione tzinesa. Ma is meres dae TikTok ant a dèpere bogare a foras a lestru is chi realizat vìdeos cun disafios estremos, denuntziende∙ddo in deretura a sa politzia postale.
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22”